Reprezinta ansamblul manifestarilor cutanate care apar la indivizii cu o predispozitie genetica de a dezvolta afectiuni alergice de tip eczema, astm bronsic, rinita alergica, conjunctivita alergica. Aceasta predispozitie a fost denumita atopie.

Este o afectiune cronica, pruriginoasa, cu evolutie ondulanta; are o usoara predominanta pentru sexul masculin. In aproape jumatate din cazuri apare la copii pana la varsta de sase luni si in majoritatea cazurilor, pana la varsta de sase ani. In aproximativ 10-15% din cazuri simptomele persista si la varsta adulta; cu cat simptomatologia este mai zgomotoasa in primele sase luni, cu atat severitatea si durata afectiunii sunt mai mari.

Incidenta bolii este in crestere, aceasta dublandu-se in ultimii 50 de ani in tarile vestice industrializate, mediul inconjurator si poluarea fiind susceptibili pentru declansarea simptomelor.

Pielea uscata sau atopica este o piele careia ii lipsesc lipidele care asigura bariera cutanata. Alterarea acestei bariere face ca pielea sa fie expusa actiunii factorilor iritanti externi. Tipul si localizarea leziunilor variaza in functie de varsta.

Dermatita atopica infantila debuteaza dupa luna a treia de viata si se caracterizeaza prin leziuni papulo-veziculoase, pruriginoase, localizate peobraji si scalp; urmare a gratajului leziunile se pot suprainfecta secundar. Pot aparea leziuni pe trunchi si pe suprafetele de extensie ale membrelor. Puseele de acutizare sunt corelete cu infectii respiratorii, aparitia dentitiei, modificari climatice.

Dermatita atopica a copilariei afecteaza elective zonele flexurale ale articulatiilor mari (plica cotului, articulatia pumnului, fosa poplitee), ceafa si regiunea latero-cervicala, dosul mainilor si picioarelor. Din acest motiv este cunoscuta si ca eczema flexurala. Se poate asocia si onicodistrofia.

Dermatita atopica a adultului se caracterizeaza prin leziuni simetrice localizate pe fata (frunte, pleoape, perioral), gat, torace anterosuperior, centura scapulara, zonele flexoare ale articulatiilor mari, dosul mainilor. La adolescente si femei tinere pot aparea leziuni perimamelonare. Pruritul poate fi intens.

La pacientii cu dermatita atopica mai pot fi intalnite urmatoarele semne clinice: uscaciunea pielii, paloare,keratoza pilara, hiperliniaritate palmara, pigmentare periorbitara, buze uscate si crapate, hipersudoratie, interlinie paroasa jos situata, alopecie triangulara in zona temporala.
Manifestarile oculare mai des intalnite sunt keratoconjunctivita recidivanta, keratoconusul si cataracta subcapsulara.

Atopicii sunt descrisi ca indivizi instabili, nesiguri cu o inteligenta peste medie. Au o reactii de vasoconstrictie ale vaselor mici exprimate clinic prin paloare cutanata, extremitati reci, dermografism alb si raspuns minim la administrarea intradermica de histamina.

Forme particulare de dermatita atopica

• ● Dermatita atopica a scalpului care consta in leziuni inflamatorii minime acoperite de scuame pitiriaziforme si cruste hemoragice mici, secundare gratajului.
• ● Dermatita atopica a pavilionului urechii: tegumente rosii, fisuri, leziuni de grataj.
• ● Dermatita atopica a buzelor: buze rosii, uscate, crapate, modificari ce se extind si la tegumentele din jurul buzelor.
• ● Pulpita fisurara: mai frecventa la copii; leziunile se pot extinde pe dosul degetelor; poate aparea onicodistrofie.
• ● Eczema mamelonara.
• ● Prurigo: poate coexista cu leziuni tipice de dermatita atopica.
• ● Eczema foliculara.
• ● Pitiriazis alba faciei: placi eczematoase roz sau de culoarea pielii acoperite de scuame foarte fine localizate pe fata, gat, trunchi si brate; cand se remit lasa macule depigmentate, fin scuamoase.

Complicatii

Cele mai frecvente sunt complicatiile infectioase; aparitia lor este influentata de mai multi factori cum ar fi: deficitul imunitatii celulare prezent la majoritatea pacientilor cu dermatita atopica, inflamatia cronica si leziunile de grataj. Principalii factori infectiosi sunt:

• ● bacterieni, cel mai important fiind stafilococul auriu
• ● virali: herpes, veruci, molluscum contagiosum
• ● micotici

Alte complicatii: eritrodermia, tulburari de dezvoltare psihica, subdezvoltarea staturo-ponderala.

Tratamentul dermatitei atropice

Se individualizeaza in functie de manifestarile clinice.

Piele uscata – emulsii pentru baie, sapunuri blande; dupa baie se aplica emoliente.

Forme usoare-moderate de DA – emoliente, inhibitori de calcineurina (pimecrolimus, tacrolimus).

Pusee de acutizare – emoliente, inhibitori de calcineurina, dermatocorticoizi.

Se mai pot folosi antibiotice topic sau sistemic pentru a controla o eventuala infectie cutanata. Fototerapia UVA-UVB poate fi eficienta in unele cazuri. In cazuri severe se mai pot folosi: corticoterapia sistemica, ciclosporina.

Sfaturi practice

● preferati dusurile caldute in locul bailor fierbinti
● adaugati in apa ulei de baie
● folositi un produs de spalare pentru atopici recomandat de medicul dermatolog
● nu folositi bureti sau manusi de baie
● uscati pielea prin tamponari usoare, fara a freca
● spalati hainele cu un detergent special fara balsam si clatiti-le foarte bine
● folositi pe cat posibil haine din bumbac
● eliminati din mediul casnic tutunul, praful, acarienii
● evitati animalele de companie cu blana sau pene
● nu supraincalziti incaperile
● aerisiti frecvent
● evitati camerele umede, cu igrasie
● aplicati zilnic un emolient corporal; emolientii sunt produsi de hidratare, special destinati sa trateze pielea uscata; ei aduc pielii lipidele specifice care ii lipsesc refacand in acest mod bariera cutanata; ei trebuie aplicati ori de cate ori este nevoie, dar nu mai putin de doua ori pe zi; mentinand o piele bine emoliata puteti preveni aparitia puseelor de acutizare
● respectati riguros tratamentul recomandat de medicul dermatolog.

Pentru a programa o consultatie la cabinetul doamnei doctor dermatolog Viorica Gabrian apasa aici sau suna la numarul de telefon 0723272446.